Cineva, spunea: „Nu violenţa din lume mă sperie…ci tăcerea multor creştini”.

Romani 3:23 spune: „Căci toţi au păcătuit, şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu.”

Sunt atât de mulţi creştini care pur şi simplu nu fac ceea ce Dumnezeu doreşte ca ei să facă. Noi am fost create pentru un anumit obiectiv și cu o anumită directive. Trebuie sa înțelegem cum să acceptăm realitatea păcatului şi modul în care acesta ne separă de planul pentru care Dumnezeu ne-a creat. Ţinându-ne de această realitate şi înţelegând importanţa ei, aceasta poate creea în noi schimbarea şi transformarea de care avem nevoie cu disperare. Păcatul ne aminteşte că există o distanţă între ceea ce suntem şi ceea ce putem deveni! Păcatul descrie cel mai bine diferenţa dintre realitatea pe care am creat-o şi realitatea pe care Dumnezeu a intenţionat să o creeze. Pavel scrie în Romani, spunând: “căci toţi au păcătuit, şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu”. Viaţa ta se presupune a fi o săgeată care se avântă cu elan înspre un obiectiv mult dorit. Şi de fiecare dată cand nu trăim pentru scopul pe care Dumnezeu îl are pentru viaţa noastră, păcătuim. Trebuie să ştim că am fost creaţi cu un anumit scop (intenţionat, nu din greşeală)… Am fost creaţi cu intelect, am fost creaţi cu o ţinta şi viaţa noastră ar trebui să aibă o direcţie, un scop şi un motiv. Câţi creştini trăiesc viaţa lor cu un ţel (obiectiv)? Căci toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de “ţelul” (obiectivul) lui Dumnezeu pentru viaţa lor.
Cred că una dintre cele mai mari catastrofe este faptul că mulţi dintre noi nu conştientizăm faptul că am fost creaţi pentru mai mult decât ne putem imagina. Când Dumnezeu m-a creat, El nu mi-a dat doar o formă, aşa la repezeală, El m-a creat în mod specific, cu un scop. El m-a creat cu măreţie!!! Mulţi dintre noi nu ne dăm seama de asta! Viaţa, ar trebui sa fie o săgeată care se avântă cu elan înspre un obiectiv excepţional.! Am fost creaţi pentru a Visa şi pentru a trăi Vise dimensionate de însusi Dumnezeu. Am fost creaţi pentru a merge şi a trăi imposibilul, prin Domnul nostru Isus. Dumnezeu a pus în noi capacitatea de a face TOATE LUCRURILE pentru slava Lui. O persoană dedicată complet în lucrarea Domnului, înţelege că deşi ar putea exista un număr restrâns de resurse pentru un anumit proiect, există întotdeauna un număr nemăsurat de posibilităţi. Scopul este de a vedea evenimentele şi oamenii din perspectiva lui Cristos. Credinţa în Cristos este combustibilul care păstrează viziunea, şi face călătoria spirituală să meargă!
Pasiunile, visele, dorinţele, nu au fost plasate accidental când am fost creați. Ne-au fost date pentru a le utiliza spre slava lui Dumnezeu. Puţinul pe care îl avem, dacă îl folosim în totalitate pentru Hristos, Hristos va turna binecuvântarea Lui peste el şi îl va înmulţi mai mult decât ne putem imagina. Noi nu suntem creaţi pentru a face parte din decorul vieţii noastre. Nu ne-a creat pentru a fi simpli spectatori. Dumnezeu a pus în noi vise, pentru ca noi sa le trăim!
Dacă acceptăm ungerea pe care Dumnezeu a turnat-o peste noi prin sângele lui Isus, devenim Regi cu drept divin. Noi devenim visători treji! Ce limite are un rege în împărăţia lui? Care sunt limitele unui visător in visele lui? Fiecare persoană din viaţa ta te poate încuraja sau descuraja să devii rege. În mâini greşite, poţi deveni orice, depinzând de cine se atinge de tine. Mulţi dintre noi devenim ceea ce alţii vor ca noi să devenim. Mulţi au devenit opusul a ceea ce Dumnezeu a intenţionat ca ei sa devină. Cei mai mulţi copii devin ceea ce părinţii îi influenţiază să devină. În majoritatea cazurilor, dacă încurajezi un copil să devină ofiţer de poliţie, acel copil va creşte pentru a fi exact un ofiţer de poliţie. Pe mâini greşite, poţi deveni regele care nu ai fost creat să fii, şi poţi pierde drepturile divineImaginea pe care apostolul Pavel o ilustrează în Romani 3:23 este imaginea unui bun trăgător cu arcul, care trage exact în centrul ţintei. Pe cont propriu, toţi suntem lipsiţi de slava lui Dumnezeu. Nu putem atinge ţinta pe care Dumnezeu a hotărât-o pentru noi. Dar pentru că El este Dumnezeu, şi din cauza a ceea ce a făcut Cristos pentru noi pe cruce, noi -copii Lui, primim darul lui Dumnezeu care este o viaţă glorioasă pentru veşnicie cu Isus.
Nu ştiam că voi deveni cine sunt acum. Este o prăpastie între noi şi Dumnezeu- se numeşte PĂCAT. Dar în momentul în care aflăm cine suntem în Cristos, în momentul în care ne dăm seama că “NOI SUNTEM”, pentru că “EL ESTE”, atunci prăpastia care ne separă de Dumnezeu este umplută cu sangele lui Isus. Este umplută cu iubirea şi harul lui Isus şi ne oferă calea spre Dumnezeu.

Cristi Marițan